frantura de poza ce-atarna pe retina,acum aici;perete-albastru afurisit de gol,lumina chioara,caldura rea,pat tot albastru,cer tot albastru-da' mai inchis...si... eu.Nu,chiar si draperii albastre...si chiar si punga de biscuiti prea mult iubiti tot albastra...cuvintele sunt de prisos si de data asta:P Si ce-i ramane omului decat sa astepte leafa si sa o cheltuiasca pe verde,rosu,galben, roz...incercand sa scape de albastru..sau macar sa il ascunda.Dar lumina chioara si caldura ,cui i le lasi rationalule?

'Nu o sa renunt la credintele mele de frica de a nu fi judecata de semenii mei. Judecata altora e treaba lor, nu a mea.
Atata timp cat cineva nu face rau si nu deranjeaza in jur, e liber sa se comporte cum doreste.'
Oana Pellea