Eu si cu Tine

Sunt eu si cu Tine.Sa nu mai existe altii intre noi...sa nu mai scriu romane despre altii cum ma scriu pe mine....Sa nu mai existe minciuni inghitite ca aspirina pe stomacul gol..sa fiu eu printre ei de mana cu Tine.Sa ma doara inima-mi cand o doare pe a Ta.Sa iti sarut mainile de dragoste, sa ma umplu cu cer din Tine..sa merg printre armate ,si sa nu ma atinga niciun glont.Sa iau un steag in mana sa declar pace cu mine!

La semafor

La semafor la Universitatii, Viviana privea prin oameni..recapituland prezentarea pt cursul de Literatura Clasica.Mergea in slapi grabit spre semafor..in pantaloni de vara..spre magazinul din colt, sa cumpere cafea.Privind in jos Viviana isi spune: trebuie sa fie dement...Afara ningea greu, ningea prea mult, enervant de mult.Isi ridica privirea pentru o secunda, ca sa se piarda pt milenii..
Trecura 7 luni, mergeau  de mana spre semaforul de la Universitatii.Soare enervant de mult ardea peste ei.
Claudiu, stii...vroiam sa iti spun ceva.
Tacere
Caludiu, eu de fapt nu te-am iubit niciodata
Tacere
Claudiu te-am inselat din prima zi cand ne-am intalnit.Nu mai pot sa te mint
Claudiu ii spune prin semne: am stiut din-totdeauna.Am crezut ca poti vedea frumos dincolo de urat.
Si-au dezlegat mainile..ea traversa in slapi ..el traversa in pantofi spre facultate sa vada daca a fost admis..

Dunamis...

Un inger cu ochi de ape limpezi si brate de titan s-a rezemat de-un stalp de cetate....Un calator l-a intrebat uimit...tu cine esti?Dunamis l-a privit pe om indurerat...eu sunt:Du...namis..Ingerul puternic.Si care iti este slujba?Dunamis sangera..i se fransese o aripa in lupta cu Mila de sine.Eu lupt cand om ca tine isi plange de mila..si uita sa priveasca la Stapanul Meu.Eu ii aduc aminte ca e putere in Cuvant si e putere in Duhul Sfant.
Si-atunci de ce ai aripa infranta, Dunamis..inger puternic?Am aripa infranta caci om ca tine i-a dat frau liber Milei de sine sa ma injunghie..sa nu mai zbor..sa nu mai zboare nici el.Si ce-ai sa faci acum Dunamis?Unde te duci?Astept...sa mor...Nu, dar tu esti puternic!Nu renunta!..Dunamis stai...ce pot sa fac?
Dunamis s-a prabusit in sange de aur....O lacrima brazda obrazul calatorului...se prabusi in tarana..si se ruga:te rog Doamne, iarta-ma ca -mi plang prea mult de mila, ca nu iti stiu Cuvantul si nu Te chem sa vorbim in taina.Dunamis m-a invatat sa nu-mi mai plang de mila...sa ma incred in Tine.Si-a spus amin calatorul..iar pe umeri simtea aripi...credea ca e Dunamis.Dar nu ...erau aripile lui.Acum putea zbura pana la cer s-atinga orice stea..Fusese eliberat.

HAVASI: Voices of Change (feat. Harlem Gospel Choir and Gigi Radics with...

Uit..

Ah, sublima e uitarea.Am voie sa uit..ce usurare...am voie sa uit de ganduri impanzite ...sa le las singure sa se intortocheze si eu doar sa privesc cu mila catre ele...asa cu handicapuri...ce minciuni puerile...cum le cadeam in joc...Acum privesc ca la spectacol cum ele gandurile se sugruma singure...iar eu pasesc spre viitor...eu uit, am voie sa uit!Frumos!

Involuntar

Mi se plimbau degetele pe clape de pian rosu...si asa se plimba suav picior de amintiri pe un do minor.Imi strivea un suspin ce ma elibera..nu ma lasa sa respir plin in re...imi strivea si cheia-solul...imi amesteca toate notele dintr-un adagio...mi le invartea si din ele nasteau 2 suflete legate intr-un tango...din care la sfarsit doar umbrele mainilor se atingeau involuntar..

Iubire adevarata

Iubirea se vinde ca la magazin daca dai putin din gene,iti intorci o suvita,zambesti galant.Iubirea ieftina...da.Iubirea adevarata te cucereste inainte sa te fi nascut.Asa a facut Isus, un Tata si Domn galant, un Gigant ..si-a lasat bratele sa ii fie strapunse ...spatele batut cu bice,fruntea infipta de spini.A stiut ca nu il voi asculta.. din-ainte sa ma fi nascut.A stiut ca imi voi juli genunchii si ca voi plange seri amare.A stiut ca voi crede minciuni in toiul primaverii cand trebuia sa infloresc....Iar cand L-am intalnit El imi cunostea din-ainte zambetul, ochii, frumosul din mine cat si ranile cu sare pe ele.Cu cata miere in inima m-a privit.Cu ce foc de dragoste mi-a soptit:Te-am iubit din'totdeauna.Si-am intrebat o intrebare puerila,fiind putin fricoasa ca dragostea de obicei fuge ca un iepure: ma vei iubi mereu? 'Te voi iubi vesnic,Printesa mea!S-au rupt cascade in mine si ploua cu fericire.

Grijuri

Grijurile pe repeat.Ce fac?Ce o sa fac?Poate ca...Poate ca nu...Grijuri putrede...fermenteaza in om si il fac sa regurgiteze cea mai fenomenala' opera de arta'..informatii eronate despre un viitor nestiut..doar scontat.Zilele trecute,mi-a regurgitat in poala cineva un amestec dintr-asta...de vreo 10-15 ori...de imi venea sa chem salvarea de minti ingrijorate.La un moment dat a trebuit sa spun stop.La mine in camerele mele de viata nu se mai regurgiteaza cu griji.Luati-va pungi de unica folosinta.Luati rugaciunea in brate.

Azi

Azi mi s-a frant o aripa cand vroiam sa plamadesc din idei viata pe panza.Creionul scartaia,mana se plictisea,becul imi orbea panza de nu vedeam coca mea de idei.Degeaba..afara era prea gri,inauntru prea artificial de alb.In spatele castelului meu de vene batea dor nebun de alb neartificial,dor de mii de sori sa ii imbratisez si sa ma topesc ,apoi sa curg in rauri in inima Tatalui..sa nu mai trebuiasca sa ma lipesc de calorifer in zile reci.Sa nu mai trebuiasca sa mai aprind becul niciodata.O intrebare m-a strapuns in spranceana:cat pe pamant?Si cat dor mi s-a facut de camera in care vorbesc adesea cu tine.Camera din stomacul meu unde eu sunt spirit si Tu la fel.Unde vorbim uitand de tot, unde vorbim in limbi ce dusmanul meu urat nu le cunoaste.Mi-e dor sa-ti cant si sa ma simt ca unul dintre ingerii Tai care iti sta plecat la picioare .Ce fericit trebuie sa fie...sa iti atinga cu stea din ochi picioarele-Ti sfinte,sa iti poata spuna:Stapane Te iubesc, de mii si mii si sute de mii de ori.Asa de dor mi-e sa Te tin de mana sa ma pierd in brate de Tata, si sa uit ca exista lumea decazuta.Tata, mi-e dor de Tine..azi...mereu

'Ganduri'

Marioneta cu 15 culori pe fata

Cunosc o marioneta cu 15 culori pe fata si din a carei gura ies cuvinte umflate cu mandrie putedra,marioneta nici macar nu stie sensul lor..sau il stie putin dar le foloseste prea des in contexte jalnice.Marioneta cu 15 culori pe fata de fapt are un stapan timid, stingher,se manjeste zilnic cu culori, si bea zilnic pahar de cuvinte ce nu le poate digera.Asa e cand omul vrea sa flateze,si cand de fapt devine rob celui cu care 'danseaza'.Stapane din spatele marionetei, gaseste-ti alt job.Toata lumea te vede acum.

Jurnale

Jurnalul vietii fizice

Nascut
Trait
Murit

Jurnalul vietii spirituale (crestine)
Murit
Nascut
Trait... etern

Pantofi de printesa

Cand stiu ca sunt iubita de Printul Perfect..cand stiu ca mii de ganduri spre mine le indreapta, privesc spre tenesii mei cu sireturile desfacute de care ma impiedic adesea si imi spun: trebuie sa-mi cumpar pantofi de Printesa...

Inviu

Nu sunt eu groapa de gunoi sa car pe umeri smoala
Nu sunt eu cea ce trebuie sa poarte-asa povara!
Nu sunt eu aceea ce va  fi mereu manjita
De gunoaie aruncate de minti schinjuite
Nu sunt prea buna sa accept cuvintele de ciob
Nu voi mai trai in coltul fricii ....deloc Doamne,deloc!
Revolta strig acum! Revolta voi striga
Azi strig din colt de munte:eu nu voi renunta!

Nu mai las duhuri negre sa minta cu stupoare
Si-apoi sa ma condamne ca vina-mi este mare
Nu mai accept sa cred ca-s sora cu tarana
Eu merg de brat cu Domnul, 'nainte totdeauna!

Nu-mi mai ucid din vise crezand ca eu nu pot
Nu las iar deznadejdea sa-mi spuna: nu ai tot
Eu ma ridic pe brate zgariate, dar ma ridic si stiu
Ma voi 'nalta mai sus si voi trai, inviu!

Antagonic

Antagonica e fiinta mea...cum ma dezbrac de vechi si ma imbrac in nou..vechiul sta ca vopseaua pe mine...dar ma cojesc usor usor...raman ruine din care se nasc brate de soldat,ochi de porumbita, gura de miere,inima de platina.Renasc din Cuvant Dumnezeiesc reinnoindu-mi mintea.Antagonie...vei fi ca sotia lui Lot care a privit in urma...iar eu alerga-voi pe culmi de munti cu un nou nume scris pe suflet: Eliberata!

Razboinica Maria

Razboinica Maria are doua codite visinii, buze de mure , sprancene din pene de corb, picioare de porumbita, si inima cu gratii de otel..
Razboinica Maria se dueleaza cu Uratul cu masti de aur deformat pe dedesubt pana la disperare
Uratul cu masti de aur ce poarta lupi gri pe umeri se lauda ca e mai puternic.Maria insa nu stie ca ea e cea mai puternica.Sau stie dar e putin uituca.Uita ca pe umeri are armate de ingeri.Uita ca sub gratii de otel are o cruce sfanta..uita ca in mana are pahar cu sange sfant si ca pe masa de suflet sta painea din trupul lui Isus.Razboinica Maria, adu-ti aminte draga, ca Uratul cel cu masti suflate doar cu aur e un balaur mic inofensiv..el doar se crede de neinvins...Maria tu-ai invins!

Cascade

Din nou curgeam in cascade de intrebari :cum?de unde?cand?...cadeam usor ma amestecam cu apa...si deveneam eu  cum, unde, cand.Am inceput sa dau din maini ca sa nu ma scufund...si -am sagetat un gand spre cer:trimete o minune..caci de sperat eu sper.Caci Tu mi-ai spus odata ca nu ai sa ma lasi.Si azi din nou din cascada m-ai tras spre mal.Ai folosit un suflet cu par de foc si inima din rai.

Beck

Beck
 http://www.youtube.com/watch?v=p7CLkuSl2-0

Cafea cu lapte

Cafeaua..alintul meu  decenal.
In dimineti grabite,in dupa-amiezi de foc, in seri amortite, in veri pline de culori..
Te sorb cafea amara, te sorb cafea cu zahar, te sorb cafea cu lapte, cu nori de spuma alba
Te sorb cand rad in hohot
Te sorb cand in dezgust de mii de intrebari fara raspuns.

Te sorb cand in singuratate, te sorb cand cu ochi vii galagiosi
Te sorb prea mult, si am dreptate cand uneori stiu ca te sorb din dor...
din dor de alint..din dor de  dulce-amaruie insotire ..de un pretext de-a poposi pe ganduri de gutuie...ganduri amare acrisoare ce le acopar cu zahar din cafea cu lapte

Uriasul meu

Am pus picior moale de lut pe drum de lut uscat...si m-am amestecat cu pamantul..uitand de cladiri din beton ..de antene parabolice, de lumini mov ..m-am facut una cu materie din Dumnezeu...ma invarteam in rece lipicios si nu reuseam sa mai ies de-acolo...uitasem de suflare...si ramaneam eu ,vanticel de primavara dezlegat de lut si totusi in el...si mi-am adus aminte de Uriasul meu frumos...de Urias cu ochi de foc, cu zambet de lapte cu brate de paine scoase din cuptor de iubire.Uriasul meu,vreau sa renasc din lut ca sa zburd peste blocuri de beton si antene parabolice si sa suflu peste lumini mov..sa nu ma impietresc in ele uitand de Tine.

Mi-e dor..

Mi-e dor de tine,dar n-am de cine..caci esti pierdut in vartej,in vijelie.Iar eu pe-o creanga stacojie...ma pierd in ganduri de fier...amare si reci...sudez statuie din tine..sperand ca intr-o zi va vorbi... macar la telefon...iar eu pe-o creanga stacojie..iar tu in val de vijelie...mi-e dor de tine..dar mai mult mi-e dor de mine fara tine..

Ochi de sticla

In camera de apa,stau ochi de sticla..ciobiti..amestecati cu picaturi de apa calda..de apa din suflet.Pe ochi de sticla vene vinete amortite...Inoata printre cioburi o privire blanda ...a indraznit sa supravietuiasca.ii taie calea una plina de ura..ea tot se zbate si inoata.se urca pe ea o privire de condamnare,privirea blanda o doboara....o injunghie privirea tradarii...si curg siroaie de sange..dar ea continua sa inoate....Privire blanda...renunta!spune privire de tristete.Privirea continuie sa inoate.Eu nu renunt cat in fata vad  iubire neconditionata.

S-au stins luminile pe coridorul meu

Pe coridorul meu plin cu tablouri portocalii si galbene s-au stins luminile...Am ramas ingenunchiata intr-un colt pe ciment rece..As fi vrut sa ma intind putin pt a trage covorul calduros din fata mea....dar nu ma mai interesa frigul.Putea sa ma strapunga cu colti de gheata,sa ma transforme in statuie albastra ca sa fiu in contrast cu tablourile portocalii...asa poate un alt pictor putea sa ne picteze intr-un tablou reusit.Tabloul meu de suflet insa s-a coborat de pe tavan, s-a apropiat de mine, si s-a lipit de tampla-mi.Ce gest frumos,ce gest sublim...cand in oglinda din fata-mi vedeam numai urat..tabloul meu portocaliu mi-a intors privirea pt o clipa,m-a mangaiat ca sa-mi aduca aminte de bobul de mustar din mine care a incoltit desi eu nu il vad.N-am cum sa-l vad cand sunt incatusata in camera intunecata.Si vreau sa strig spargeti oglinda.Atunci o frunza s- a nascut din mine si a crescut si a incolacit oglinda mare mincinoasa si a zdrobit-o pana a sangerat.Si am ramas tot cu tampla lipita de tablou in care chip portocaliu de Isus imi zambea.Si s-au stins luminile pe coridorul meu..dar m-a inundat portocaliul din Isus

Iubire eterna...

O Doamne ce frumos esti!Intre culori mii incerc sa gasesc o nunanta sa te pictez..intre cantece mii incerc sa gasesc o nota sa Te cant.Intre sute de regi incerc sa gasesc unul care iti intrece puternicia,intelepciunea...Intre mii de parinti incerc sa gasesc brate mai puternice care sa ma imbratiseze cum o faci Tu.Intre mii de cuvinte..am incercat amarnic sa fac un ghem ca sa descriu sublimul din Tine.Intre mii de flori...am cautat pe cea mai gingasa...dar...Dintre mii de emotii ...ramane doar una...ca un cerb care tanjeste dupa apa de izvor..asa tanjeste sufletul meu dupa Tine...ramane dorinta de foc de a avea mai mult din Tine.Iti sarut picioarele ca un sclav ..ca un sclav al iubirii eterne...

Vorbe goale

Ma usuca vorbaria multa si goala...Ca niste oale ce le scapa pe jos...omul cu vorba multa arunca mii de oale  si e  surd..a surzit de la zgmotul jalnic care il face...Desigur comunicarea e o necesitate...dar cand  te agati de vorba goala pt ca esti gol...mai lasa-ma domnule in pace.Azi n-am chef de vorbe goale!!Vreau miez de prajituri cu zahar de insemnatate ..Azi nu vreau forme fara fond!

Canapele

Ma imping canapelele inspre colturi murdare de ' nu acum..alta data..sau niciodata'.Canapele teribile...si tot eu trebuie sa curat dupa ele..mizerii de vorbe inselatoare, de vise strivite..praf de emotii perfide,scame de sclipiri putedre.Se sfarseste din nou ca alta data..canapelele o iau la fuga pe strada...si lasa camera singura si murdara..iar eu in mana cu-o matura si-n alta cu-o pensula.Sa curat emotii si sa nasc frumos din urat...

Adio licarire..

S-a stins o lumina mica...Acum pot privi mai bine la luna...Adio licarire..

Cinci

Unu, doi, trei, patru, cinci
Unu , trei, patru, cinci
Unu , trei, patru cinci
Unu, trei, patru, cinci
Cinci: unde a disparut doi?
Nimic
Unu, trei, patru
Unu, trei, patru
Unu, trei, patru
Patru:unde a disparut 5?
Unu , trei
Unu trei,
Unu, trei
Trei: unde a disparut 4?
Unu,
Unu,
unu,
Unu:unde au disparut 2, 3, 4,5?
5 I-a invatat pe toti sa intrebe de cei din jur
5 e un erou..e cel care schimba lumea caci i-a pasat de 2

Calul infrant

Azi mana nu m-a ascultat.Nu a pictat cel mai frumos cal....Nu a pictat un cal liber ce alearga unde vrea inima..Azi mana e de vina.Nu eu..promit!.Nu eu!E-un cal strans in rosu fara lumina in ochi.E-un cal urat de mine...iubit de un alt privitor.Vreau sa il scot din panza, sa ii dau drumul pe un camp ..sa zburde liber sa se-amuze ca mai de mult era infrant...

Ah ma doare o tulpina din inima..O floare incearca sa creasca...dar creste greu..dar creste greu...Si cum pe flori nu le poti face sa creasca repede .trebuie sa astept...dar..dar...Dar mai lasa-ma tulpina in pace.N-am chef de tine azi...

Azi la cafenea

Azi la cafenea
Azi la cafenea pe caiet zgariam cuvinte..Le zgariam cu atata putere ca a inceput pagina sa sangereze.Am vrut sa ascund sangele..sa nu se ingrijoreze lumea .Dar de fapt cui i-ar pasa de un caiet ranit?L-am pansat cu o glossa draguta si i-a trecut.Nici macar nu m-a intrebat de ce am facut asta.Caci ma stie si ma suporta prea mult.Si duce pe paginile-i poveri imense.Si cand te gandesti ca e facut din trunchi de copac...si ca pe lemn au fost duse aceleasi poveri ...de catre El Iubirea mea...Isus

Pe-un firicel de nerv se strecoara o picatura..calduta...Ma gandesc...draguta..inofensiva.Apoi se raceste..ma gandesc...inofensiva..Ma trece un fior...gandesc:.inofensiva.Imi amorteste vena... gandesc:inofensiva..imi amuteste inima...inof....en...sss...Gand micut caldut..inofensiv...se raceste pe suflet..inofensiv...ma trec fiori, gandesc: inofensiv...imi amuteste inima...inof...en..ssssss -STOP!Mi se dezamorteste inima inofensiva..mi se incalzeste sufletul inofensiv, gand micut inofensiv tu vrei sa ma ucizi inofensiv.Eu aleg sa strig Isus si sa strivesc picatura inofensiva....

Roata.
Se invarte o roata pe trotuar..se invarte ca nebuna..se invarte fara mine..fara sa ii dau eu voie...ma termina,o termin in mintea mea cu gesturi sa se opreasca..dar nu se opreste...ma lupt cu o roata , ma lupt cu o minte ce roteste ganduri degeaba.De fapt...gandurile ma invart pe mine..si nu-s ale mele dar sunt in mine.Si de ce m-ar durea ca se invarte ca nebuna?..de ce tocmai pe mine? de ce? caci roata de pe trotuar este roata in mine..e cauciuc deformat de frica...o iluzie stupida...ce-am rumegat-o prea mult crezand ganduri invartite ametite.Ma pironeaza .Dar nu! Nu voi trai asa mereu.Voi lasa roata sa treaca pe langa mine iar frica, ea demon cu chip de parinte se va invarti singura pe strazi pustii...nu va mai trai in mine.

Sa te intorci inapoi din tara de unde ai venit..

Sa te intorci inapoi din tara de unde  ai venit
Din tara in care te-au creat cu brate puternice,
cu ochi de copil,cu vorbe de zahar,cu ganduri de  zgarie-nori
Sa te intorci de unde ai aparut in viata mea...asa...neinvitat
Sa te intorci si sa nu mai privesti inapoi...caci esti caldicel
azi in clocot...maine gheata
Ma ia amnezia...te vad ba venind,ba plecand
Du-te in tara din carete-ai nascut asa frumos...suflet frumos si nehotarat
Du-te ,nu mai trece granita mea asa cand vrei tu.Nu mai calca pe vene de iubire irosita

Camera de iubire neimplinita..

M-a rapit o amintire
Sunt stransa in camera ingusta a iubirii neimplinite
Ma strange...si ma doare pe-o sinapsa
Imi incolaceste arterele
Se joaca cu ele cum vrea
Respir...apoi nu mai respir..
Ma lasa sa traiesc
Ma saruta ca sa imi revin
Si ma simt ca Alba ca Zapada
Am inghitit un mar amar
Un mar otravit cu iubire putreda
O urasc !O urasc!!
ma imbratiseaza pereti umezi de lacrimile-mi
Dar ca sa imi revin deschide oblonul sa vad un pic soarele..sa ma usuc...
Ma sugruma,apoi ma mangaie
Camera de iubire neimplinita..vreau cheia!!Fii draguta azi cu mine...ies numai putin...ma intorc...

Nu-mi moare inima in mine...

Nu-mi moare inima in mine..
Nu o las
Nu ma indupleca vreo vorba de a lui...nici zambet, nici idei ce se zdrobesc cu ale mele...si construiesc statui marete...
Nu ma omoara privirea-i
Nu ma striveste glasu-i
Sunt in razboi
Si am invins
L-am uitat...
L-am uitat...
L-am uitat!!
L-am uitat?....

Azi n-am mai pictat

Azi n-am mai  pictat..caci o ingerasa cu ochi mari caprui , a batut usor la usa ...exact cand vroiam sa prind eu aripi din panza...M-a intrebat cu o voce fina: pot sa te privesc cum pictezi?I-am spus: nu, pentru ca devin timida.Nu se poate asta! Eu:...cum?Ea: nu se poate.Am amutit.Cum din gura de copil s-a nascut aur...cum mi-a adus aminte sa nu imi fie rusine cu dar dumnezeiesc.Apoi mi-a spus: pot sa pictez eu? De parca ea ar fi fost profesoara acum...imi arata ce inseamna sa nu iti fie rusine sa pictezi cand altii sunt de fata.Si ea picta din suflet crud..suflet de mar...suflet dulce acrisor..acum firava , apoi efervescenta.

Si am gresit din nou..

Imi intarisem cetatea inimii...cand un gest frumos m-a iritat..a zgariat numai putin cetatea..si din ea au curs mari de suflet...curgeau si nu le puteam opri..stiam ca am gresit din nou...sa sper ca un alt suflet m-ar vizita si ar cina cu mine..in inima mea.Azi uit...azi uit... si uit...si incerc cu mainile disperate sa culeg marea pana nu se usuca pe pamant pustiu..

Surrender..by Iulia Tunaru;)

Iar Grigorescu ma lasa mereu fara cuvinte...

Oameni deformati

Suntem toti oameni deformati...usor sau grav dezabilitati inauntrul nostru.Unii...privesc cu ochi urat pe altii...sunt deformati de invidie...Altii striga ca niste cocosi de pe gard: sunt frumos! sunt destept!! priveste-ma!Altii au malforatii religioase: sunt sfant pentru ca nu sunt ca tine...Altii au emotii canceroase...din frica sa nu deranjeze lumea prea mult si asa sa moara si ei...se autodistrug...paradoxal..nu?Altii se transpun in altii.....din disperarea de a multumi.Altii isi pun prea multe intrebari...si nu traiesc...ramanan 'genii' ...de fapt deformati de indoiala..Altii sunt chinuiti de mandria inteligentei acute...si nu stiu ca coboare de pe tocuri ce le bat propriile calcaie...Iar cei mai deformati sunt cei care se cred perfect sanatosi.Exista un medic oameni buni! Exista Dumnezeu!

Muzica

Sa iti strige sufletul de sete...sa se usuce in tine...sa il auzi si sa nu stii ce are....sa pui o casca in ureche..si dintr-o data sa te inunde viata...Sa simti in vene de emotii cum curg lin note..si reinvii ...si reinvii..

My lovely horse

Artistul

Artistul adevarat e cam asa...se naste...i se da o foaie si un creion..si incepe sa fie in elementul lui...cei din jur privesc si intreba...dar cum? el se sperie putin crezand ca e anormal...apoi tre' sa se obisnuiasca cu ideea ca i s-a dat un dar....si il termina gandul ca il are si nu il foloseste cat trebuie...il inrobeste atat de mult incat vrea sa explodeze ingemanari de idei , de frumos sau chiar urat.La inceput isi reneaga creatia...chiar o detesta...cand o vede in maini straine ..apreciata parca mult prea mult...prinde putin drag si-si spune: asta-i din mine nascut...si simte gelozie..apoi varsa  o lacrima de drag..de dor ca pleaca...dar se impaca cu ideea ca acest 'copil' va face cuiva viata mai frumoasa.Artistul adevarat e un parinte iresponsabil...caci isi vinde 'copiii' rupti din suflet...Si e frumos ..si este greu...dar i-a fost dat un dar!

Sa prind o stea in mana...

Un vis maret ma ademeneste....ma cheama pe nume..imi face cu ochiul..stau inghemuita pe canapeaua cu miros de odihna lunga si privesc o stea.Ma invelesc cu patura de puf ce-mi incalzeste sufletul ca o imbratisare...caci desi putin stinghera...steaua tot ma ademeneste....Incerc sa o ating cu aratatorul...sa vad daca se sterge de pe cer..daca e doar o iluzie...caci insasi ideea e, ironic ideala.Se naste o flacara de chibrit in mine...speranta!intind mana...sovaind putin...inspre a prinde steaua in pumn...tin pumnul inchis fara sa il aduc spre mine...si stau cu ochii inchisi..mi-e teama...o teama de necuprins ma imbratiseaza in locul paturii de puf...dar nu dau drumul...nu dau drumul la stea .Nu vreau! Nu pot!Stau ingemuita si stransa cu ochii inchisi ...zburand cu steaua mea in gand spre galaxii necunoscute....macar atunci cand voi deschide ochii ...voi fi simtit putin din visul de a prinde o stea in maini....Acum..indoiala ...ea indoiala...ce ma iubeste pana la cer si inapoi....vezi tu...noi oamenii avand emotii..sentimente care ne iubesc ele mai mult decat noi pe ele...ea indoiala vine ca o 'mama' grijulie care cica iti vrea binele...vrea sa te aduca cu picioarele pe pamant...si vine si imi diseca credinta de copil ...imi umbla in maruntaie..imi intoarce inima pe dos ....neuronii....si apoi...ma lasa asa...ca un leu care doar s-a jucat cu prada-i...ca eu...eu sa aleg , sleita de putere ...sa aleg in ce mai cred.O de as fi pentru o clipa David...sa am curaj ca el..sa nu-mi mai las credinta de copil sa fie amputata.Dar ma intorc...ma introc...cumva o voce dulce ca de zahar imi spune ca pot....si ma agat de ea...si ma agat cu tot ce am...si deschid o pleoapa...o inchid din nou rapid....deschid apoi a doua si vad pe jumatate...steaua mea...dar mare!deschid si-a doua pleoapa si...vad o stea imensa...ce nu mai sta in palma-.mi...ci sta mareata pe palma-mi deschisa..stai! nu e o stea! E luna!!!Mai alba ca oricand...maiastra..imi umple camera cu siroaie de alb....eu plang in alb si albul plange in mine...curge in sufletul meu..si ma spala de orice rana a indoielii...ma invata ca daca incerc sa prind o stea in mana ...daca fac primul pas....pot ajunge sa ating putin din luna:)Credinta e primul pas.

Mi-a obosit iubirea in mine

Am obosit sa mai iubesc...?
Am obosit sa mai iubesc ochi , zambet , vorbe...goale...Nu stiu...caci a iubi si a te simti iubit trebuie sa vina asa....involuntar...nu ca trebuie...de cand el a decis ca nu vrea macar 2-3 pasi pe-acelasi drum..sa vedem cum ar fi...parca s-a rupt o coarda a inimii...si asa nici celelalte nu mai canta...se chinuie din greu..saracele...parca le aud...hai ca poti..hai ca merge...hai ca poate...hai....incearca sa ma minta ca totusi e un cantec frumos...dar...de cand el a plecat si m-a facut sa ma simt mai mica...am obosit ...poate ca mai trebuiesc primaveri sa toarne peste mine ca sa mai creasca o coarda in mine....Am obosit...

Fericire

Fericirea, de cand incerc sa o definesc..e facuta din momente? din cramperie?...de unde incepe? de la prima imbratisare data de mama? prima nota de 10 la scoala? primul te iubesc?primul sarut?...prima diploma?Fericirea....o imparti cu prietenii? sau o savurezi singur cand asculti in casti melodia preferata?E ca postasul? te viziteaza zilnic dar o vezi doar asa pentru moment?....Fericire...nu...prea simplu sa fie atat...Fericirea e o alegere.Cand viata imi ofera si alb si negru..fac cumva ca negrul sa devina putin mai gri apoi mai alb..uneori nu reusesc sa ajung pana la alb perfect...dar totusi nu am lasat negrul sa ma inegreasca...deci...fericirea e albul cu care amesteci negrul...fericirea esti in esenta tu cand alegi;)

N-am mai plans..pana azi

Mi-am zis ca nu mai vreau sa ma las intristata de ganduri negre...si uite ca n-am mai avut de ce sa plang....n-am mai plans de saptamani...Azi din nou am plans...si acum din bogatia unui suflet de artist.

http://www.youtube.com/watch?v=pjd5TMNsTOc

Mereu...Alin

Nu ne-am mai vorbit de mult..cumva ne-am pierdut printre pagini de viata....ma intorceam insa la pagina ta...gandindu-ma...ar fi posibil..sau cum ar fi?...dar...ma opream cand priveam la uraciunea din mine....Ne intalneam timid...insa soaptele se transformau in zambete ...apoi subit in rasete...de parca copilarisem impreuna...Nu stiu...e straniu...caci tot asa uneori zici ca e ca o poveste despre o omida mica mica....care s-ar putea sa se transforme in fluture si  sa zboare in infinit....suntem doua aripi unite de speranta...poate ca trebuie sa invatam sa zburam in unison..insa o aripa e mai incapatanata...iart-o pentru moment..

M-am catarat pe luna cu un gand...am zabovit acolo un ceas ..caci am vrut sa ma privesc pe mine de departe...mica, invartindu-ma in amalgam de cercuri...crezand ca numai inclestarile din mine conteaza...si ca singura ma pot elibera....De acolo de pe luna m-am simtit si mai mica privind spre soare..un cerc de foc mistuitor...iar universul..el pata infinita de culori...el nu e cerc..nu il pot defini exact ...si asa respir usor ....stiind ca nu trebuie sa stiu tot...ca eliberarea vine din a nu sti tot...ci a crede...

Si minor

Un gand mi-a fost strivit de un si minor...am amutit si mi-a ametit sufletul in trup...m-am agatat cu ochii de cer ...sperand sa prind un nor...ca sa nu plang eu de atat frumos...sa planga norii...caci eu nu am lacrimi inde-ajuns...

Magneti

Trec unul pe langa altul..isi aud rasuflarea...baga de seama ca traiesc....se retrag apoi in lumile lor..mai trec o data unul pe langa altul ..sperand sa se agate de o vorba care i-ar lega intr-o lume a lor....dar nu....doi magneti ce stau cu polii opusi...le e teama...atat.

Minuni

Sa privesti albul soarelui si sa te inunde...sa te lasi atins de o picatura de ploaie si sa iti cante o coarda in sulfet....sa calci descult pe iarba si sa te intorci cu ani in urma cand stateai descult in parc langa mama...sa mergi pe strada fiind surprins de zambetul unui necunoscut stiind ca ti s-a oferit un dar....sa se izbeasca un fluture de obraz, in zborul lui grabit...sa astepti sa treaca un porumbel prin fata ta, fara sa ii deranjezi plimbarea...sa privesti de undeva de sus multime de oameni..si sa te simti bucata din ei...acestea numesc eu minuni!

Un pahar de lacrimi as vrea sa dau la toti sa guste..sa guste sarea piscacioasa..inecacioasa...care imi uda ochii in fiecare zi...sa simta si altii sfasietura...durerea gandurilor....de ce/...de ce eu...de ce...de ce...de ce...de ce....de ce eu...daca scriu de 1000 de ori...ajung la un consens?nu!!!azi cand imi beam singura lacrimile...am privit involuntar catre poza de pe perete... cu mine..mama..sora mea..si unul vitreg...si in mine cuvantul 'ura' zbiera catre ei.....dar i-am iertat....si totusi ranile-mi ma ustura enorm inca...Doamne...existi, stiu, Doamne cum sa existe asa durere? Ma prabusesc la crucea Ta..sunt infranta...gaseste-ma

to:OCD

Mi-ai sfasiat viata...mi-ai furat fasii din inima..usor usor..ca un cancer ...m-ai mintit ca daca ma repet voi putea controla ceva...m-ai injectat cu frica...si m-ai acuzat ....te-am fumat ani la rand nestiind de ce..cum...si de unde imi aruncai ganduri de carbune...Acum ...ca am iertat ...sunt libera...am decis ca negru e Isus cand sta pe cruce...ca el e negru cu gandurile putrede atarnand pe El...grele ca un plumb...il dor enorm...se repeta ...se misca ca niste viermi ....eu stau ..privesc si plang...si multumesc pentru asa Jertfa...asa onoare...sa stiu ca El, Print al iubirii a purtat demonul OCD-ului la cruce...ca si acum il poarta...Iti multumesc Tata!!

Langa un lac patat de amurg insangerat, se odihnea copila.Privea la valuri si asculta cum aplaudau timid ..parc-auzind cantecul din inima ei.....un cantec rosu.Pasarile pluteau alene..plictisite priveau copila ..parca stiau ce are sa se-ntample...Glorios..maretul soare ridica o spranceana peste lac...Copila...care il astepta de mult...cu ochii inchisi zambi...si astepta ca de obicei o prima mangaiere pe obraz..apoi o imbratisare calda...ca mai apoi cantecul ei rosu sa se transforme in alb, alb de tot.

Vreau sa dau afara idei ...sa le incheg prin talantii pusi in mine...sa le arunc pe o foaie..si sa scap cumva de ele....sa stiu ca le-am impartit cu altii.

Doar un vals..atat

Si uneori e doar un vals....Treceti unul pe langa altul....v-apropiati ascultandu-va cuvintele razlete... parca aruncate fara vreo noima..dar in adanc, incercati sa descoperiti comori....furati cu privirea un zambet,un gest..orice...numai sa tineti minte...cand in singuratati va ganditi unul la altul,sa va agatati de acel ceva frumos....Si uneori sau mai mereu e doar un simplu vals...si plange inima in mine...taceri neexplicate...uitari neintelese..atat.Azi imi amputez bucata de inima infectata de speranta putreda..

Guard your heart

Don't want my heart broken again...therefore I will guard it ..and place it daily in God's hands...in the arms of the Lover of my soul.

In cristale de lumina...zaresc sa vad daca Tata imi zambeste pe cer albastru...Astept in rana de dor un semn ..astept crampei de divin...sa primesc cu mainile largi deschise..si sa uit din nou de mine....sa ma asez pe altar...si sa ma pun sa dorm ...sa mor usor usor...eu...si sa invii mai mult in mine..Isus

Soemtimes doing what you feel makes you feel good..but when you're by urself your mind is still with you...what do you do with it/?

Kirk Franklin-Without You

https://www.youtube.com/watch?v=tNLTOT-E3Do&NR=1&feature=endscreen

Tatal meu mi-a daruit azi un mic cadou...o licarire de lumina in inima...o lumina ce spune mai mult de 1000 de cuvinte...un amalgam de sentimente..de frumos...de liniste... de fericire...o lumina fara seaman...o lumina care ea insasi e iubire...am vrut sa intru cu totul in ea...si sa ma gandesc ca nu ma mai intoc inapoi aici in gri....Dar iti multumesc Doamne pt acest cadou...caci am speranta ca intr-o zi voi vedea acea Lumina vesnic si voi ramane in ea.

Se izbesc emotii de pereti de inima...se imping in mine ca vor parca sa iasa dintr-o temnita...durere ascutita,imi zgarie fiinta...intuneca frumosul...vreau sa stiu cum sa le descui din inima...vreau sa dispara..dar trebuie sa invat sa le accept...atunci invat din nou ca e ok si bine sa ai emotii de tot felul in tine.

Si ea ..inima...a zburat in valea dezamagirii din nou...caci am uitat sa ii tai aripile anul trecut...azi e 1 ianuarie ...nu-mi mai las inima sa zboare de nebuna..o las sa fie aleasa inainte sa se zbata.