Ava

Ma desfac din coaja de omida...ma desprind si ma inalt in aripi albe...ce uita sa ii pese daca orbii ma vad tot omida...Si zdrobesc oglinzi urate cu aripile-mi...si nu sangerez...caci zborul ma face sa nu simt nimic...iar asa in zbor..orice durere se vindeca.Uit ca iubesc orbeste suflete care nu cred in devenirea-mi...si zbor spre Iubirea mea...care imi ia fata in palme si-mi spune: nu privi in jos...priveste la Mine!La capat de drum..voi striga:Ava!Am luptat pana la capat!Primeste-ma ...mi-ai lipsit!