Circular

Buna,ce faci?Vrei o ciocolata?Cu placere!Vezi? ti-am dat!E vina ta!Buna ce faci?Era vina ei. Vrei o ciocolata?Cu placere!Vezi? ti-am dat!Buna ce faci?Era vina lor!Vrei o ciocolata?Vezi?Ti-am dat!E vina ta.
Buna.Fac bine.Nu vreau o ciocolata dar vad ca insisti, multumesc.Imi scoti ochii.Nu am vrut ciocolata neaparat.Nu e vina mea dar trec peste.Buna,fac bine. Era vina ei?de ce imi spui mie asta? dar daca zici.Nu vreau ciocolata dar pt ca insisti, multumesc.Imi reprosezi.imi scoti ochii.Buna fac bine, tu?Era vina lor..ok,nu m-ai convins dar de ce mi-ai spus?Vreau o ciocolata pt ca se intampla sa am pofta.Mi-ai dat, da,multumesc dar imi scoti ochii.Da , e vina mea ca ti-am acceptat ciocolata nestiind ca esti o fiinta circulara..oferi ciocolati ca sa iti implinesti compulsiile.Iti era frica de ce as spune despre tine.Circular se minte o fiinta cu cangrene circulare.

Trenul fara numar

Cand trec trenurile prin gara...Cum trec trenurile prin gara...te iei la vorba cu un calator tu stand pe peron..iti vorbeste frumos, galant...ca mai apoi sa nu coboare.Iti lasa un multumesc sau iti cumpara un tablou...si nu coboara...si tu te simti ca si cum te-ai prostituat..iar ai jucat un joc jenant si jignitor....te-ai lasat din nou palmuita galant de un alt calator ce doar admira tablouri.Atat

Cafea cu o amica

Era intr-o joi ploioasa.Ploua pe strazi,ploua pe acoperisuri,ploua pe fete crispate ,apatice,zgribulite.Amesteca in cafea zaharul, iar cu lingura imi sacaia creierul.I-am zis:stop!Nu stiu cum sa incep..mai bine iti spun direct:as vrea uneori sa nu existi.Ma intelegi?Sa nu fi existat vreodata!Privea in pamant..doar un tremur al sprancenei imi spunea ca este vie.Mi-as fi dorit sa spuna ceva cum o facea de atatea ori..acum tacea.Vezi?vezi cum esti?Cand imi e lumea mai draga..atunci vii cu intrigi si explicatii absurde..Acum taci, esti o lasa.Te urasc! Ea tot cu ochii in pamant.Am inceput sa strig: vorbeste-mi!2 batrani de la masa vecina au amutit.La fel si vanzatoarea.Ea tot tacea.
Uite cum ma faci de tot rasul.Ce vrei, sa ma prabusesc pe genunchi sa te implor?Am cazut pe genunchi si ca niciodata am rostit:te implor..te implor,lasa-ma sa traiesc.Lasa-ma !S-a uitat la mine cu ochii inlacrimati.....si mi-a spus inca o data a mia oara: eu nu pot sa nu iubesc.Am inghitit in sec...mi-am luat haina si am iesit pe usa..eu cu inima mea , amica cu care am iesit la o cafea intr-o joi ploioasa.

Oana Pellea, preferata mea!

Romanul credintei

Pe paginile cartii mele erau cuvinte scrise de altcineva..toti se semnau cu cate un cuvant superficial...doar pentru ca oracolul era in viata lor.Am hotarat sa iau stiloul in mana...si sa i-l dau Iubirii mele..Isus.Mi-a luat mana in a Lui ..si atunci i-am simtit puterea, curajul,dragostea,rabdarea, perseverenta...si asa mi-am innoit mintea, viata..asa am inceput sa seman cu El mai mult.Si am scris amandoi cel mai frumos roman in care eroina a invins cele mai mari batalii pe aripile credintei!

Geometria emotiilor

Emotiile  se rotesc perfect pe dusumeaua sufletului..la fel mereu..nici un alt suflet nu le roteste diferit..nu le arunca in aer...sau da cu ele de pereti...La unii se mai intortocheaza cand intra in depresii sau frici sau psihoze..atunci demonii le zdrobesc, le sufoca pana aproape ca dusumeaua si peretii sunt deformati intr-o entitate gri..in care totusi mai lumineaza un foc...vointa.Cum faci sa pui paie pe foc ..ca sa lipesti apoi emotiile zdrobite?Prin minuni mici, mijlocii, minuni mari...intai mesteci seminte de credinta prin neuroni de gratii...apoi astepti sa creasca in tine floarea minunii...si o uzi , o uzi, o uzi, o uzi..pana iti iese pe ochi, pe urechi cuvantul uzi.te incolacesti in tine...caci nu iti vine sa o uzi..iti vine sa ramai in geometria emotiilor strivite.Apoi creste floarea credintei, floare minunii si apoi o arunci pe focul mic din tine...si iti incendiezi sufletul cu manie, ca de ce te-ai lasat zdrobit atata timp...si apoi mescteci din nou seminte ...caci stii ca asa te transformi in  cine erai o data , apoi in cineva mai bun.

Piane

Pianele stiu sa spuna cele mai frumoase povesti;ele scriu povestea din tine...asculta-le...caci la sfarsitul cantecului te vei afla pe tine ...destainuit unui pian, furat de secrete adanci ....iar tu pus pe o piesa.